Despre mine

Fotografia mea
M-am nascut pe 08.05.2009 in Timisoara, intr-o zi de vineri, la ora 13.00. Nu prea am plans cand am venit pe lume pentru ca eram foarte obosit si speriat de tot ce se intampla in jurul meu. Pana la urma mi-am dat drumul incet dar sigur, mai ales pentru ca cineva imi umbla in nas, dar m-am linistit cand o mana m-a ridicat si m-a asezat apoi pe pieptul mamei. In rest nu prea imi mai aduc aminte nimic din primele zile, pentru ca dormeam mult. Acum sunt mai maricel, in 08.11.2009 fac 6 luni, imi place sa ascult ce se intampla in jurul meu, sa mananc fructe pasate si sa ma joc cu manutele. Dar cel mai mult imi place sa fiu bagat in seama.

marți, 30 martie 2010

Raul vine acasa!

Am o veste buna, IN SFARSIT! si despre Raul. Joi, 1 aprilie, Raul vine acasa impreuna cu parintii lui. Desi a fost operat cu mai mult de o luna in urma (pe 18 februarie) si operatia a fost un succes, din pacate recuperarea post-operatorie a durat foarte mult ca urmare a unor complicatii la plamani. Asa cum citisem pe Internet cand am cautat informatii despre tetralogia fallot, malformatia cardiaca cu care se nascuse Raul, boala netratata din timp a afectat si alte organe. Drept urmare recuperarea s-a facut foarte greu, Raul a stat toata aceasta perioada la terapie intensiva, a avut cateter fiind necesar sa i se faca permanent drenaj pleural.
Cu inima totul e in regula, probabil asa e si cu plamanii daca medicul le-a dat voie sa vina acasa, si de-abea asteptam sa il vedem! E ROZ acum :), o sa vedem cum ii sta fara paloarea din obraji, si fara culoarea cianotica care se accentua cand era agitat. Sigur e frumusel.
Va multumesc in numele fam. Spinu tuturor celor care le-ati dat o mana de ajutor. In cazul in care inca sunt persoane care pot ajuta cu donatii, acestea ar fi binevenite, avand in vedere ca parintii lui Raul au luat si bani imprumut pentru a se descurca in aceasta perioada. Numerele de cont sunt disponibile pe blog la sectiunea "Aici gasiti povestea lui Raul".

marți, 23 martie 2010

Cica urmeaza o fetita :)

Asa se spune cand primul cuvant al copilului este "mama". Si un baietel daca spune prima data "tata" :)
Cred ca v-ati dat seama ca Rares incepe sa lege silabe. Pentru ca sunt constienta ca nu a spus mama pentru ca ar intelege ce inseamna... desi m-am bucurat foarte mult cand l-am auzit duminica pentru prima data spunand "mamamamamamamamamama". E ceva nou pentru el. In 3-4 luni sunt sigura ca se va descurca mai bine si va incepe sa lege cuvinte simple. Asa ca, poate ma repet, dar chiar suntem pe drumul cel bun. Simt asa tot mai mult cu fiecare zi ce trece.
Terapeuta noastra, Claudia, mi-a sugerat sa rarim din nou sedintele de terapie, pentru ca ma descurc bine si le pot face singura acasa. Asa ca probabil din luna aprilie vom continua sa mergem doar de 2 ori pe saptamana la cabinet in loc de 3 ori. Si iata din nou un semn bun. Rares este tot mai vioi. Acum cand se intoarce pe burtica isi salta mereu funduletul in sus si da din genunchi, Claudia spune ca incearca sa se ridice pe genunchi. Poate in vreo 2 luni o sa ma laud si cu asta. Doamne ajuta sa fie asa!
Cu jucariile, ce sa mai vorbesc, ii place sa se joace mai ales cu o zdranganea pe care o tine mai usor in mana stanga. Atata da din ea, si o priveste de parca ar fi cea mai frumoasa jucarie de pe lumea asta. Cateodata o scutura cu asa putere incat se loveste in cap, si rade asa tare... E un dragut.
Avem doi dintisori, unul sus si unul jos si bineinteles ca a descoperit o noua placere: sa-i frece unul de altul scrasnind de mama focului :) De multe ori incerc sa-i distrag atentia ca sa se opreasca, am impresia ca acus'-acus' ii sparge.
Acum, ca a venit si caldura, am inceput sa facem plimbari cu carutul pe care nu l-am folosit de vreo 3 luni. Ieri, de exemplu, a dormit in carut in curte aproape 2 ore. Si el demult nu mai are somnul asa de lung peste zi (tinand cont ca doarme bine noaptea si se trezeste dimineata doar la 8-9).
Cam astea sunt vestile despre Rares, v-am pupat.

luni, 15 martie 2010

Mama speciala

Am gasit aceste randuri pe site-ul www.malformatiicardiace.ro, unde am gasit informatiile si sprijinul necesar pentru a-l putea ajuta pe Raul (tineti minte, prietenul mai mic al lui Rares:)) sa ajunga in Germania pentru a fi operat la inima.
Au fost postate acolo de Ana Maria, o alta mamica de copil nascut cu malformatii cardiace, Alessia Maria, in varsta acum de 5 luni si jumatate.
Dedic si eu aceste randuri, asa cum a facut Ana Maria, tuturor mamicilor.

Mama Speciala, de Erma Bombeck

Cele mai multe femei devin mame accidental, altele vor, putine datorita presiunii sociale si cateva din obisnuinta.
Anul acesta aproape 100.000 de femei vor deveni mame ale unor copii cu probleme de sanatate .
V-ati pus vreodata intrebarea cum sunt alese mamele acestor copii?
Eu L-am vizualizat cumva pe Dumnezeu privind in jos spre Pamant si alegandu-si instrumentele de procreatie cu multa grija si prudenta. El se uita si isi instruieste ingerii care noteaza intr-un registru urias.
"Armstrong, Beth; bãiat. Sfant protector...da i-l pe Gherasim. El e obisnuit cu blasfemia."
"Forrest, Marjorie; fiica. Sfant protector, Cecilia."
"Rutledge, Carrie; gemeni. Sfant protector, Matei."
La sfarsit El da un nume unui inger si zambeste, "Da acesteia un copil cu probleme de sanatate."
Ingerul e curios. "De ce tocmai aceasta, Dumnezeule? E atat de fericita."
"Intocmai", zambeste Dumnezeu, "As putea da un copil cu astfel de probleme unei mame care nu stie sa rada? Ar fi crud."
"Dar are ea rabdare?" intreba ingerul.
"Nu o vreau cu prea multa rabdare caci astfel s-ar ineca intr-un ocean de auto-compatimire si disperare. Odata cu prelucrarea socului si a resentimentului, ea se va descurca. Am privit-o azi. Ea are acea constiinta de sine si independenta, atat de rare si de necesare la o mama. Stii, copilul pe care i-l voi da are propria sa lume. Ea va trebui sa se transpuna in viata lui si aceasta nu-i va fi usor."
"Dar, Dumnezeule, cred ca ea nici nu crede in Tine." Dumnezeu zambeste, "Nu conteaza, pot sa repar asta. Aceasta este perfecta – are destul egoism."
Ingerul comenteaza - "Egoism? E cumva o virtute?"
Dumnezeu da din cap. "Daca nu se poate separa din cand in cand de copil, nu va supravietui niciodata. Da, iata o femeie pe care o voi binecuvanta cu un copil mai putin perfect. Inca nu-si da seama, dar va fi invidiata. Pentru ea nu va fi firesc niciodata un ‘cuvant rostit’. Ea va considera ‘un pas’ ca fiind firesc. Cand copilul ei va spune 'Mama' pentru prima data, ea va trai un miracol, si va sti aceasta! Ii voi permite sa vada clar lucrurile pe care le vad...ignoranta, cruzime, prejudecata....si-i voi permite sa se ridice peste acestea. Nu va fi niciodata singura. Eu voi fi langa ea in fiecare minut din fiecare zi din viata ei, deoarece ea Imi face lucrarea ca si cum ar fi aici la sanul Meu ".
"Si cum ramane cu Sfantul protector?" intreba ingerul, cu condeiul ridicat in aer.
Dumnezeu zambeste, "Oglinda va fi de ajuns."

miercuri, 10 martie 2010

Rares s-a cam grasunit :)

Asa ne-a zis ieri pediatra la care mergem cu Rares de cand s-a nascut, dr. Marginean Otilia.
"Dar n-are decat 8kg jumate'" i-am raspuns eu razand.
Rares e bine :). Avem niste bubite pe fata, dar vor trece de la sine..., am simtit in timp ce-i faceam exercitiile duminica niste noduli (ganglioni) dupa gat si m-am speriat groaznic, dar si astia sunt "normali" pentru copiii de varsta lui si vor trece de la sine..., avem mici probleme cu niste parti intime (de-acuma e baiat mare, nu mai putem vorbi despre cocosel, putzi, sau alte cele :)) dar si astea se rezolva. Asa ca da, Rares este bine. Doamne ajuta!
In afara de vizita facuta la pediatru, tot ieri am fost si la control la neurolog, dr. Bacos. Si, asa cum ma asteptam, vom incepe sa rarim vizitele.. URA! Nu mai mergem lunar la control, ci o data la doua luni :) Semn bun, nu? EEG-ul i-a iesit "mai bine", adica "nu mai este hipovoltat" dar avem inca "bufeuri de unde pe partea stanga". Pentru cine nu intelege, inclusiv eu, e mai bine, dar EEG-ul indica probleme pe partea stanga, adica se vede clar ca acolo a fost o problema si creierasul a fost afectat. Dar tot raul spre bine. Pentru ca asa suntem noi, optimisti.
Si nazdravanul meu e din ce in ce mai vioi, din ce in ce mai atent si din ce in ce mai greu de stapanit. Ieri, de exemplu, ca niciodata pana acum, mi-a facut un taraboi in ambele cabinete incat si dr Bacos si dr Marginean deja nu mai stiau ce sa spuna. Ce sa facem, Rares creste si e din ce in ce mai constient de ce se intampla in jurul lui... si daca alti copii plang la doctor, el de ce nu ar face la fel?
Cat despre recuperare, azi am fost din nou la cabinet; acum mergem din nou de 3 ori pe saptamana si lucram de 3 ori pe zi si acasa. Am inceput sa invatam o pozitie noua, de fapt exercitiul nu e nou, doar priza e diferita, in loc sa stea pe burtica Rares trebuie sa stea in genunchi, cu fata lipita de masa si nu-i place deloc, deloc! Dar, asa cum ne-a spus si dna dr Marginean, trebuie sa-i dam bataie cu gimnastica. Doar asa vom recupera deficitul motor instalat.
Cam astea sunt noutatile despre Rares, "bursucelu' lu' mama" :)